Știm cu toții că, fără grătar, românul nu se simte bine. Și, de ce să mințim, pe bună dreptate. Mie personal îmi place mirosul ăla de fum pe care-l capătă hainele. Plus carnea friptă, plus făcutul focului, și nu în ultimul rând, natura și prietenii.
Pe lângă București, locuri frumoase de făcut grătarul sunt la Cernica, unde știe toată lumea și la Pustnicu, unde am fost noi. Locuri amenajate (adică ai mese, bănci și coșuri de gunoi), doar că nu ai și grătarul propriu zis. Față de Cernica, era mult mai liber și… gratis. De obicei este vreo 10 lei, însă când am fost noi, nu a venit niciun paznic să ne ceară “partea leului“.
Am luat un sac de cărbuni și unul de lemne de foc, au costat vreo 30 lei maxim ambele, plus mici și pulpițe. A fost ziua unui prieten, așa că el s-a ocupat de mâncare, lemne și bere, iar eu cu alegerea locului.
Drumul până pe malul lacului este următorul. Se iese din București pe la Cora Pantelimon și se continuă către Cernica. Se trece de fabrica Tuborg, peste pod și se merge drept înainte. Când se observă al doilea pod se sporește atenția, deoarece ieșirea către Pustnicu este direct de pe pod, la dreapta. Se merge înainte până unde se ajunge sub pod. Acolo, chiar dacă GPS-ul arată la dreapta, se face puțin stânga, apoi drept înainte. E puțin mai greu, chiar dacă știți locul, tot trebuie să mergeți cu 20 la oră ca să nimeriți drumul bun.
Apoi se merge drept până la răscruce, apoi la dreapta. Și veți vedea locurile pentru grătar. Și dacă vă continuați mersul până la capăt, ajungeți la lac și la restaurant. De preferat să aveți la voi toate cele trebuincioase, o apă minerală costă acolo mai mult ca-n aeroport, deci atenție și la acest aspect.
Locul este ideal pentru o gură de aer curat, departe de nebunia din oraș.
dav
nfd
dav
dav
dav
dav
dav
dav
dav
sdr
sdr
